duminică, 30 mai 2010

Lied Drama


Lied
Capitolul I...

Noiembrie 2036.Intr-un spital din apropierea orasului Tokyo,o fetita de vreo zece ani este internata la urgente.Aceasta sufera de o boala incurabila.Doctorii nu-i dau multe sanse la viata.
Totul a inceput in urma cu zece ani,cand mama fetei,Patricia Vice,a avut un accident in timp ce se indrepta spre spital unde trebuia sa nasca.Dupa nastere,femeia a decedat.Fetita,Lied, nu a avut zile inca de la inceput din pricina accidentului.Boala care a lovit-o i-a facut viata un chin.Tatal,Eric Vice,a ramas alaturi de fica lui si nu si-a pierdut speranta ca fata lui va trai.
Inca de atunci,Eric s-a mutat intr-un cartier de langa Tokyo.Acesta lucreaza la un sediu de stiinte unde se produc cele mai rare medicamente.Eric s-a decis sa gaseasca chiar el remediul care-i va salva fica.El a studiat medicina si chimia pentru a se incadra cerintelor cerute de directorul acestui sediu.In timp,vazand devotamentul si dorinta de a-si salva copilul,directorul l-a angajat inainte ca Eric sa-si termine studiul.
Lied avea crize destul de des,insa ultima urma sa-i fie fatala.Nu de mult timp,de vreo cateva zile,Eric gaseste o metoda de a o vindeca pe Lied,un fel de antidot care in contact cu corpul uman creaza un scut impenetrabil pentru o perioada de cinzeci de ani,deoarece fetita nu trebuia sa aiba nici un contact cu microbii.Astfel Lied putea sa-si prelungeasca viata pana la saizeci de ani.Lied trebuia sa fie stabila inainte de a avea contact cu antidotul.Ea trebuia pusa intr-un fel de capsula plina cu apa unde urma sa fie adaugat antidotul.In capsula trebuia sa stea doar un an ca sa aiba efectul maxim de aparare.Insa,acest tratament nu a fost in tocmai cum trebuia sa fie...
La spital.Doctorul iese de la urgente.
-Domnule doctor!Cum se simte Lied?(intreaba disperat tatal)
-Imi pare rau,Eric,dar...(privindu-l pe Eric de parca fica lui ar fi murit)
-Nu!Nu se poate...Asa ceva nu mi se poate intampla...nu acum...de ce?(foarte disperat,Eric incepe sa se agite si vrea sa mearga in salon sa-si vada fetita)
-(oprindu-l)Eric,stai!Nu ai inteles bine.Fata ta e in viata.Am spus ca-mi pare rau deoarece nu mai are mult de trait,dar acum e stabila.
-Cand mi-ati spus ca...am crezut ...va rog mult domnule doctor,tineti-o stabila inca putin...stiu ce e de facut.(lui Eric ii veni o idee)
-Ce ai de gand?
-Stiti de antidotul de care v-am povestit ieri?....acum e momentul.
-L-ati testat deja?
-Nu,dar nu-i timp de asta.Il voi suna pe...(apare u
n barbat cam de varsta lui Eric)...Victor!?Ce bine ca ai aparut,tocmai pe tine vroiam sa te sun.
-S-a intamplat ceva?Am auzit de noua criza a fetei tale...cum se simte?
-Acum e bine.Dar stii de ce am nevoie de tine acum?Vreau sa pregatesti echipa si antidotul,pentru ca azi o aduc pe Lied la tratament.
-Dar nu am testat antidotul!Daca nu are efect?
-Nu am timp sa-l testez,in plus,toate calculele sunt corecte...ce-ar putea merge prost?Hai,te rog,grabeste-te si anunta echipa.
-Bine.Sper ca stii ce faci?...Am plecat.
Eric isi lipeste mainile de geamul salonului unde era Lied.
-Vei fi bine scumpa mea!Iti promit.
Dupa o ora,Lied era deja la sediu,echipa lui Eric se pregatea sa o bage in capsula.Eric era foarte agitat,toti privindu-l ca pe un nebun,dar un nebun care vroia sa-si salveze copilul.
Lied este in capsula.
-Porniti inhalatorul ,are nevoie de oxigen.(ordona Eric)
-Eric,totul e pregatit.(il anunta Victor).Acum avem nevoie de antidot.Adu-l tu din cabinet.Raman eu aici.
-Imediat vin!
Dupa cinci minute apare si Eric cu antidotul.Victor ii ia antidotul si il varsa in capsula.Dupa cateva minute,fetita e sub control.Totul fusese gata.Lied urma sa stea acolo timp de un an.In noapte aceea,Eric a stat acolo ca sa supravegheze daca totul merge cum trebuie.
Dupa sapte luni de supraveghere atenta,intr-o dimineata,pe la ora patru,alarma din sala unde era Lied se declanseaza.
Victor si Eric intru alertati in sala.
-Victor!Ce inseamna asta?Cum s-a intamplat?(in ziua aceea Eric era liber,fusese chemat din cauza alarmei).
-Nu stiu.Eram in birou si am auzit alarma.
-Cedeaza!Opreste procesul si goleste capsula,trebuie sa o resurcitam!
Eric e panicat din pricina situatiei.
-Am inteles!(grabindu-se)
-Ai terminat?
-Da.Poftim aparatul de electrosocuri!
-Pune-l la 200 volti.
-Gata!
-Acum...(apasa pe pieptul fete si nu-si revine,intrase in moarte clinica si dupa cateva clipe moare).
-Nu!...Haide Lied,te rog...(mai apasa o data pe piept si aceasta se ridica de parca i se scotea sufletul cu forta)Se duce!...Fa ceva!(lasa aparatul si il prinde pe Victor de haina,foarte disperat).
-Moare....
-Eric!Eric!Calmeaza-te.Nu mai traieste!Te rog...Iti faci rau.(calmandu-l)
-Lied!....(izbucnind in plans).
Eric cade in genunchi,isi pune mainile pe fata si plange dramatic.Victor il consoleaza.
A doua zi,Eric da buzna violent in biroul sefului de parca ar vrea sa-l traga la raspundere pentru ceva.
-Eric!!!Ce s-a intamplat?(sarind in picioare)
-(dand cu palma in birou)Domnule director,vreau sa-mi dati acordul pentru o clonare.
-Poftim!?!
Eric il fixeaza cu o privire hotarata.
-Eric,vrei sa-ti clonezi fata?!Dar...e o nebunie,cum te poti gandi la asta?!
-Nu-mi pasa!Singurul lucru care ma intereseaza e sa-mi am fica aproape.
-Dar...ce vrei tu e destul de riscant.Noi am studiat clonarea umana,dar nu am aplicat-o inca,daca nu are rezultate bune?Fica ta ar putea fi o "leguma".De ce nu vrei sa o lasi sa se odihneasca in pace?
-Dar vreau sa traiasca!
-Inteleg asta,dar...nu e omeneste ce vrei tu.
-(infuriindu-se si mai tare)Ba nu intelegi!
-Eric!(dandu-i o palma)Esti penibil!Revino-ti in fire!!...Si nu ridica tonul la mine,sunt totusi seful tau si pot sa ma lipsesc oricand de tine.
-Imi pare rau!(calmandu-se)
-Bine.Acum iti voi da liber o saptamana,ca sa-ti revii,ai inteles?
-Am inteles.Si...nu-mi dati aprobare?
-Ce?Clonarea?Da,bine,dar dupa saptamana asta,cand o sa fii in toate mintile.
-Va multumesc,domnule director!
Eric isi lua haina din vestiar si pleaca spre casa.Fiecare secunda care trecea,isi amintea de Lied si de viata pe care au avut-o.
Uneori,cand se plimba prin parc si vedea familii,relatii dintre tata si copil,se gandea la viata pe care ar fi avut-o daca Lied ar fi fost sanatoasa si sotia lui nu ar fi murit.
Dupa saptamana aceea a inceput clonarea lui Lied.


Capitolul II...

Dupa noua luni.
Eric este in sala si asteapta sa treaca si ultimele secunde din procesul de clonare.Numaratoarea inversa a pornit:10...9...8...7...6...5...4...3...2...1-Victor opreste clonarea apasand pe un buton albastru care incheie procesul de clonare.
-Gata,Victor.S-a terminat.Lied a fost clonata cu succes.
-Nu te bucura inca.Nu putem fi siguri de succes decat dupa ce vedem cum reactioneaza si daca are cumva amintirile lui Lied.
-Dar timp de noua luni nu a fost nici o eroare.
-Da.Este adevarat,dar erorile apar de obicei la final.
-Nu cred.Acum,sa o luam de aici si sa o ducem la examinare.
-Bine.Mark,vino te rog si ajuta-ma!(ruga Victor pe unul din colegi)
-Luati-o si vin si eu imediat.
Eric ramasese sa verifice pentru ultima data datele acumulate timp de noua luni,totusi asculta ce spusese Victor si s-a ingrijorat.Dupa ce termina,nu gaseste nici o eroare.Astfel,merge sa vada cum decurge evaluarea Lied-ei.
-Cum merge treaba?Am verificat din nou daca au existat erori si totul e in regula.
-Pana acum nu s-a intamplat nimic,dar sa...
-(intrerupt de Eric)Lied!Se trezeste.
-Cine sunteti voi?(se mira copila)
-Cum?!Aaa!...esti tulburata,iti vei reveni.Eu sunt tatal tau,Eric Vice.
-Cine?Nu-mi amintesc de tine.
-Inteleg,Lied,scumpo!Dar iti vei aminti.
-Cine e Lied?
-Tu.Asta e numele tau.
-Nu-mi place.
Aceste cuvinte rasuna ca un ecou in mintea lui Eric.
-Cum adica nu-ti place?Ce inseamna asta?Dar asta e numele tau,trebuie sa-ti placa.
-De ce ma minti?Numele meu e Patricia.(iarasi acelasi ecou surprinzator)
-Patricia?!De ce Patricia?Ce te face sa crezi asta?
-Pentru ca e singurul nume pe care mi-l amintesc.
-Dar stii de unde ti-l amintesti?Vreo persoana,ceva?
-Nu.Dar daca mi-l amintesc inseamna ca este numele meu,nu?
-Nu stiu cum sa-ti spun,dar...asa se numea mama ta.
-Pe mama?Si de ce spui ca asa se numea?Acum are alt nume?Cum se numeste acum?
--Nu.(dand bland din cap si mangaind-o pe frunte).Am spus astfel pentru ca...pentru ca ea nu mai este...a murit.Intelegi?
-Da,domnule.
-Nu..nu-mi spune asa.
-Dar cum?
-Eric...pentru un moment.
Eric se indeparteaza de patul fetei si iese pe usa,dar nu inainte de a o mai privi o data.Ajunge in vestiar,se aseaza langa perete,pe jos,isi pune coatele pe genunchi si incepe sa verse usor lacrimi amare....Din spatele lui,la cateva minute distanta apare Victor care se aseaza langa el.
-Eric!Acum de ce Dumnezeu mai plangi?Fata tie bine.Ce s-a intamplat cu tine?
-Nu ma recunoaste,Victor.Nu stie ca sunt tatal ei.Cum vrei sa ma simt?...Iti amintesti?Si sotia ta,dupa accident,nu te-a recunoscut.Si ma simt vinovat si acum pentru asta.Nu trebuia sa o trimit pe Lucinda cu Patricia,eu trebuia sa fiu in masina cand a avut loc accidentul.E numai vina mea...numai vina mea....
-Eric!Nu te mai necaji,nu aveai de unde sa stii ca accidentul va avea loc.Si...prietene,acum iti spun ca ma bucur ca asa s-a intamplat,daca nu as fi piardut un prieten de o viata si in plus nu ai fi reusit sa fii alaturi de sotia ta in momentele acelea.Asadar,revino-ti si priveste partea buna a lucrurilor.Bine?
-Poate ai dreptate.Asa e.Merg sa o vad pe Patricia.(ridicandu-se in picioare)
Ajuns aproape de usa camerei unde era Patricia,aceasta face una din crizele regulate pe care le avea Lied.In momentul acela Eric ramane in loc si este speriat de ce aude.In tot acest tim
p ,in fata i se arata una din crizele pe care le avea Lied.Se trezi brusc si trantind usa,intra in camera si o priveste adanc pe fata.Patricia avea intradevar o criza,dar era oare acelasi tip de criza specifica bolii lui Lied?
-Patricia!!!(alergand spre patul fetei)
Din urma apare Victor.
-Ce s-a intamplat Eric?!Ce e asta?Doar nu e...?
-...o criza.Patricia...oare e posibil sa fie bolnava?
-Nu stiu.Sa trimit analize la laboratorul unde le-am trimis si pe ale lui Lied?
-Unde?Dar v-a dura o saptamana!Patricia poate muri in orice clipa,e o clona si clonele,stim bine,sunt mai sensibile ca originalul.
-Le voi trimite oricum.
Victor i-a analizele si le trimite la laborator.Eric ramane cu Patricia in salon.
Dupa o saptamana analizele sosesc.Eric merge in salon unde era si Victor.
-Victor,au venit analizele.
-Si?
-Ei bine...(desfacand plicul)...(Eric incepe sa citeasca)
Pe masura ce citea mai mult,fata i se schimba mai mult.
-Ce e?
-E...bolnava.Nu...nu e...
In clipa aceea Eric devine foarte furios,spune cuvinte grele si incepe sa rupa cablurile care o alimentau pe Patricia.Victor era foarte speriat de actiunile lui Eric.Acesta il prinde de maini si il opreste,dar...la intreruperea de perfuzii ale Patriciei,aceasta moare.Cei doi raman nemiscati.Eric nu pare sa-i pese asa tare de ce a facut,astfel se desprinde din mainile lui Victor si paraseste camera.Victor inca nu pricepe iesirea din fire si indiferenta lui Eric.
Eric,in culmea nervilor,se indreapta spre biroul sefului.
-(intrand brusc pe usa)Domnule...Patricia a murit.
-Cine?
-Patri...Lied,clona.
-Cum a murit?Ce s-a intamplat?
-Da...si vreau sa...
-...sa o reclonezi.Exclus.
-De ce?
-Pentru ca...nu vreau.Si in acelasi timp trebuie sa accepti ca Lied nu mai e....gata!
-Dar insist...va rog...
-Dar...(renuntand)Bine,fa ce vrei...dar sa nu vii la mine si sa-mi ceri asta la nesfarsit...pentru ca Lied nu va fi niciodata la fel.
-Va multumesc!M-a scuzati.(si pleaca din birou)
-Nu-mi multumi ca ti-am condamnat fica...(afirmand directorul dupa plecarea lui Eric)
Eric pregati toate cele necesare reclonarii fetei.Dar procesul trebuia inceput abia a doua zi.
De data aceasta Eric e convins ca Lied va fi un copil normal.Dar oare asa va fi?...
Peste noapte,Eric a creat o noua substanta care va fi folosita la clonare in amestec cu antidotul.Este vorba despre un un medicament care va impiedica aparitia bolii.
A doua zi,toti erau in sala si asteptau venirea lui Eric.Acesta apare.
-Gata,baieti?
-Da domnule.(raspunde unul dintre ei )
Victor vorbeste cu cativa din colegi.
-Victor,vino putin.
-Da.Ce e?
-De data asta totul trebuie sa fie perfect.Uite,i-a asta si adaug-o in antidot.
-Ce e?
-E un medicament care o va proteja de boala.
-Asa,acum merg sa-l pun.
Victor se indreapta spre capsula si toarna medicamentul.
-Gata,Eric!
Eric apasa butonul rosu de pornire si toate aparatele se activeaza.





Capitolul III...


Dupa cinci luni.
Eric este in sala si verifica daca totul decurge bine.In timp ce se plima pe acolo,apasa fara sa-si dea seama pe butonul de oxigen;astfel Lied ramane fara oxigen.Dupa ce-si termina treaba iese din sala si pleaca linistit.
Dupa ce trec si cele patru luni,desi Lied a evoluat constant ca clona,totusi ea nu putea trai daca nu avea oxigen.Astfel a sosit ziua cand procesul de clonare s-a incheiat.
Toata lumea e in sala,chiar si directorul impreuna cu doctorul.Toti erau curiosi daca cea dea doua clonare a avut succes.
-Eric,opreste tu sistemul.
-Bine.(Eric apasa butonul de oprire)
Lied este scoasa din capsula si pusa in cabinetul unde a stat si Patricia.Cand este conectata ca aparatul cardiologic,acesta indica faptul ca Lied e moarta.
-Dar ce inseamna asta?(se revolta Eric)
-Aparatul cardiologic ne arata ca Lied e moarta,poate e stricat,verificati-l domnule doctor.
-E in regula aparatul,si...(luand pulsul fetei)...nu are nici puls.Eric...Lied e decedata.
-Dar cand a murit?De ce nu a existat nici o eroare atunci?Cum sa moara?
-Dupa mine...fata ta e moarta de vreo patru-cinci luni.
-Cat?Dar chiar eu am verificat-o atunci,totul a fost in regula.(Eric se indreapta spre usa)
-Unde te duci?
-Vino cu mine Victor,mergem sa verificam din nou.
Ajunsi in sala,in timp ce verificau butoanele,Victor gaseste butonul de oxigen oprit pe data cand a venit Eric sa verifice sistemul.
-Eric,vino sa vezi.
-Ce?...15 ianuarie,ora...asta e data cand am venit eu sa verific,dar j
ur ca nu am oprit...daca am dat din greseala.(uitandu-se spre Victor)
-Ai dat din greseala pste buton si ai oprit sistemul de alimentare cu oxigen.
-Am...(pleaca)
-Acum ce ai de gand sa faci?
Eric ajunge in cabinet.
-Dati-va la o parte!(incepand sa o deconecteze de la perfuzii si aparate)
-Ce faci Eric?!(il intreaba directorul)
-Cum ce fac! O reclonez.
-(doctorul il prinde de mana si il opreste)Opreste-te,e on tampenie ce vrei sa faci,las-o sa se odihneasca in pace.
-(eliberandu-se0Nu!Se va odihni cand ii va veni vremea.
-Dar i-a venit vremea.(il contrazice directorul)
-Ba nu!,va muri cand vreau eu.
-Eric,tu te auzi ce spui?(il intreba Victor)
-Eric,mergi acasa si vorbim maine cand vei fi mai limpede.
-Bine.Dar sa nu credeti ca asta va schimba ceva.(aratandu-le cu degetul amenintator).
In seara aceea,Eric nu a putut dormi prea mult.Dar,intr-un moment de atipire a avut un vis.
-"Tata!Tata!"
-"Lied?Dar cum?Tu esti moarta"
-"Tata,eu sunt bine aici.De ce vrei sa ma aduci la viata prin un fals.Stii bine ca acea clona pe care vrei sa o faci nu sunt eu.Eu am murit,tata,lasa-ma sa-mi duc somnul etern.Incheie ciclul acesta fals al clonarii"
-"Dar eu te vreau langa mine."
-"Stiu.De aceea nu vei fi singur.De maine dimineata vei incepe o noua viata."
-"Cum asa?...Lied?!...Lied?!"(trezindu-se din somn)Lied?!Uh!Ce a fost asta?Ce vis!
La cateva minute,Eric este in bucatarie,i-a micul dejun.La usa bate cineva.merge sa deschida.Cand privi in jur nu vazu pe nimeni.Cand vrea sa se intoarca
in bucatarie,iar se aude soneria.De data asta,la usa,este o fetita cam de zece ani si care...seamana leit cu Lied.
-Ce?!...Cum ai...intra.Cum te numesti?
-Lied,domnule...(provocand un soc lui Eric)
-Cum sa fii Lied?E cumva o gluma?Ramai aici...
Eric isi ia haina si merge grabit la sediu,de unde il aduce pe Victor,pe director si pe doctor.
-Ce s-a intamplat Eric,ce ne-ai luat asa pe sus.
-Stati numai sa vedeti.Lied...
-Ce faci?De ce o strigi?Domnule director,cred ca Eric si-a pierdut mintile...
-Asa-i Victor.
-Lied,vino de unde esti...
-Eric,inceteaza.(il prinse Victor de umar)Lied e moarta.
-Nu sunt nebun...
Eric merge in bucatarie si o aduce pe fata.La vederea acesteia,toti raman incremenit,era Lied.
-Dar ce grozavie mai e si asta?(se mira doctorul)
-Eric,e...
-...Lied.Azi dimineata mi-a batut in usa.Si eu nu inteleg de unde a aparut.
-Eh!Eric,de azi vei avea o noua viata...
-Ce?(in minte lui rasuna cuvintele pe care le-a auzit in vis de la Lied:"De aceea nu vei fi singur.De maine dimineata vei incepe o noua viata.")Asta era?(si incepe sa rada)
-Ce e Eric,ce te-a inveselit asa?(se intreaba Victor)
Eric il ia pe acesta de gat si se indreapta spre bucatarie.In urma lui vine si directorul cu doctorul.
Eric le-a povestit intregul vis cu Lied.
Dupa doi ani si patru luni,in 2039,pe aceeasi data cand a murit Lied,26 noiembrie,Eric si Lied isi pot continua viata impreuna ca o familie.In ceea ce o priveste pe Lied care defapt nu avea nici o legatura cu fetit
a moarta,deuarece ea traise prin gunoaie de cand s-a nascut.Ea avusese un frate
care murise cand ea avea sapte ani.
Faptul ca ea a ajuns la usa potrivita
a fost o coincidenta fericita.Eric Vice a continuat sa lucreze la gasirea
remediilor pentru cele mai mari boli.Peste 3 ani a descoperit tratamentul pentru boala ficei lui,dar fusese prea tarziu.Insa,era fericit ca putea salva viata altor copii cu aceasta boala.La saptezeci si doi de ani a iesit la pensie.Fica lui s-a casatorit.Eric a murit la scurt timp,la saptezeci si cinci de ani dupa ce Lied a nascut un baietel care ii poarta numele...

8 comentarii:

Petty's time spunea...

This story is original,realy,is mine,u'll never find one story like that,i promise....if is good,comm please but u'll probably have problems with translate...

Dofia10 spunea...

Deci povestea ta e foarte reusita :)
Chiar te pricepi.
Felicitarile mele >:D<



PS:Daca mai scrii vreo poveste anunta-ma..:D..

alexuTZa spunea...

super povestea ta:X..nu m asteptam la asta din partea ta..orikm felicitari..meriti;)

Anonim spunea...

Nush ce sa zic..e captivanta,e plina de suspans si foarte frumoasa..imi place mult mai ales subiectul care sta la baza acestei povestiri...deci chiar imi place:)

Ana spunea...

mi-a placut mult :) e foarte impresionanta povestea xDDDvezi ce faci si tu cu ortografia :)
ANYWAY !!!!!!! A FOST FOARTE FRUMOASA:)Bravo.:)

Anonim spunea...

foarte frumos, un talent , m-ai surprins, esti buna

tavi spunea...

imi place mult ce scrii

tavi spunea...

nu pot sa cred ce frumoasa povestire, bravo emma